Rezumat chestionar
0 din 80 întrebări finalizate
Întrebări:
- 1
- 2
- 3
- 4
- 5
- 6
- 7
- 8
- 9
- 10
- 11
- 12
- 13
- 14
- 15
- 16
- 17
- 18
- 19
- 20
- 21
- 22
- 23
- 24
- 25
- 26
- 27
- 28
- 29
- 30
- 31
- 32
- 33
- 34
- 35
- 36
- 37
- 38
- 39
- 40
- 41
- 42
- 43
- 44
- 45
- 46
- 47
- 48
- 49
- 50
- 51
- 52
- 53
- 54
- 55
- 56
- 57
- 58
- 59
- 60
- 61
- 62
- 63
- 64
- 65
- 66
- 67
- 68
- 69
- 70
- 71
- 72
- 73
- 74
- 75
- 76
- 77
- 78
- 79
- 80
Informații
Howard Gardner este cel care a elaborat teoria inteligenţelor multiple. Trebuie să recunoaştem că această teorie este la modă în psihologia şi psihopedagogia română. Autorul teoriei este de părere că inteligenţa nu este ceva unic, ci se poate manifesta în mai multe domenii. Howard Gradner a făcut această remarcă după ce a observat că majoritatea testelor ce măsoară inteligenţa, abordează o singură latură a inteligenţei (inteligenţa logico-matematică). Gardner contrazice şi ideea că inteligenţa este măsurabilă.
În continuare vor fi afişate 80 de afirmaţii. Stabiliţi valoarea de adevăr pentru fiecare, bifând, după caz “adevărat” sau “fals”. Nu există răspunsuri corecte sau greşite. Gândiţi-vă dacă acele afirmaţii vi se potrivesc. Dacă vi se potrivesc, bifaţi “adevărat”. În caz că afirmaţiile nu vi se potrivesc bifaţi “fals”.
Trebuie să specifici un text. |
|
Trebuie să completezi acest câmp. |
|
Trebuie să completezi acest câmp. |
|
Trebuie să completezi acest câmp. |
|
Trebuie să specifici o adresă email. |
Ai finalizat deja chestionarul mai înainte. De aceea nu-l poți relua.
Chestionarul se încărcă...
Trebuie să te autentifici sau să te înregistrezi pentru a începe chestionarul.
Trebuie să termini următorul chestionar pentru a începe acest chestionar:
Rezultate
Timpul a trecut
Categorii
- Inteligenţa corporal-kinestezică 0%
- Inteligenţa interpersonală 0%
- Inteligenţa intrapersonală 0%
- Inteligenţa logico-matematică 0%
- Inteligenţa muzicală/ritmică 0%
- Inteligenţa naturalistă. 0%
- Inteligenţa verbală/lingvistică 0%
- Inteligenţa vizuală/spaţială 0%
-
Realizaţi ierarhia inteligenţelor multiple, de la cel mai mare la cel mai mic scor obţinut până la cel mai mare. Primele 4 categorii vă arată tipurile de inteligenţă care predomină la dumneavoastră.
Interpretare:
TIPURI DE INTELIGENŢĂ – Caracteristici distinctive (varianta descriptivă)
Inteligenţa verbală/lingvistică
Aceasta reprezintă capacitatea de a folosi eficient cuvintele, fie în registrul oral (ca moderator TV, orator, politician, povestitor), fie în registrul scris (ca jurnalist, dramaturg, poet, editor). Un elev cu tipul acesta de inteligenţă va agrea în mod deosebit să citească, să scrie, să povestească, să facă jocuri de cuvinte.
Elevii care posedă acest tip de inteligenţă au abilitatea de a opera cu: structurile şi regulile de structurare a limbajului (de ex. punctuaţia cu valoare stilistică), nivelul fonetic al limbajului (aliteraţii), nivelul semantic (sensurile duble), nivelul pragmatic al limbajului; pot folosi limbajul în scop persuasiv (funcţia retorică), în scopul de a rememora informaţia (funcţia mnezică), în scopul de a explica ceva (funcţia peripatetică), în scopul de a furniza informaţii despre limbajul însuşi (funcţia metalingvistică).Inteligenţa logică/matematică
Aceasta include capacitatea de a utiliza rţionamente inductive şi deductive, de a rezolva probleme abstracte, de a înţelege relaţiile complexe dintre concepte, idei şi lucruri. Deprinderea de a emite raţionamente are aplicabilitate în multe arii ale cunoaşterii şi include, de asemenea, capacitatea de utiliza gândirea logică în ştiinţă, studii sociale, literatură .
Acest tip de inteligenţă cuprinde şi capacitatea de a clasifica, a anticipa, a stabili priorităţi, a formula ipoteze ştiinţifice şi a înţelege relaţiile de cauzalitate. şcolarul mic îşi dezvoltă aceste capacităţi prin activităţi concrete, prin înţelegerea relaţiei de corespondenţă biunivocă, prin operaţiunea de numărare. Aceste deprinderi ale gândirii critice sunt prezente în programele majorităţii şcolilor, însă trebuie fixate prin activităţi corespunzătoare.
Aici putem vorbi, de fapt, de 2 subtipuri de inteligenţă. Pe de-o parte, inteligenţa logică, folosită în general de strategii şi problem-solver-i care creeaza manageri geniali capabili să pună la punct sisteme complexe. E acel tip de inteligenţă pe care o folosesc şahiştii, de exemplu, şi care e foarte des confundată cu inteligenţa matematică.
Pe de alta parte, oamenii cu o inteligenta matematică ieşită din comun sunt buni la cifre. În general cei care sunt experţi în domeniul investiţiilor, contabilitate sau managerii ce se ocupă cu previziuni financiare.
Inteligenţa logico-matematică e cea care se apropie cel mai mult de conceptul de IQ.Inteligenţa vizuală/spaţială
Această inteligenţă a „imaginilor şi tablourilor” cuprinde capacitatea de a percepe corect lumea înconjurătoare pe cale vizuală, precum şi capacitatea de a recrea propriile experienţe vizuale. Acest tip de inteligenţă începe să se dezvolte odată cu acutizarea percepţiilor senzorio-motorii. Pictorul, sculptorul, arhitectul, grădinarul, cartograful, proiectantul, graficianul, cu toţii transferă imagini mentale asupra unui obiect pe care îl crează ori îl îmbunătăţesc. Percepţia vizuală se combină cu un set de cunoştinţe prealabile, cu experienţa, cu reacţiile emoţionale, cu imagini preexistente pentru a crea o nouă viziune oferită celorlalţi ca experienţă.
De la capacitatea de a işi imagina foarte uşor obiecte 3D la abilităţi native de orientare în spaţiu, anticipare mentală a mişcărilor pe tabla de şah sau estimarea foarte precisa a distanţelor.
Între inteligenţa spaţială şi cea logico-matematică e o legătură foarte strânsă însă nu destul de strânsă pentru a le amesteca pe cele două.
Elevii cu inteligenţa spaţială au capacitatea de a percepe cu deosebită acuitate culorile, liniile, formele, spaţiul, pot percepe relaţiile dintre aceste elemente. De asemenea, ei pot vizualiza, pot reprezenta grafic imagini în spaţiu, pot să-şi înţeleagă propria poziţie într-un spaţiu matriceal.Inteligenţa corporală/kinestezică
Inteligenţa la nivelul corpului şi al mâinilor ne permite să controlăm şi să interpretăm mişcările corpului, şi manevrăm obiecte, să realizăm coordonarea (armonia) dintre trup şi spirit. Acest tip de inteligenţă nu se regăseşte numai la atleţi, ci poate fi întâlnit în mişcările de fineţe ale chirurgului care realizează o operaţie pe cord sau la un pilot care îşi reglează cu fineţe aparatura de bord. Acest tip de inteligenţă include deprinderi fizice speciale precum coordonarea, echilibrul, dexteritatea, forţa, flexibilitatea, viteza, precum şi deprinderi la nivelul proprioceptorilor, la nivel tactil şi cutanat.
Lucrează foarte bine împreună cu inteligenţa spaţială şi este probabil inteligenţa ce şi-a pus cel mai serios amprenta pe dezvoltarea civilizaţiilor de-a lungul timpului. Denumită şi “inteligenţa tehnologică” a fost folosită în trecut de pescari, vânători sau în construirea de adăposturi iar în prezent o putem observa la sportivi, chirurgi şi, în general, oameni despre care spunem că sunt îndemânatici, că se folosesc foarte bine de corpul lor.
Evident, nu e vorba de câţi muşchi ai pe tine ci, mai degrabă, de cât de bine işi coordonezi mişcările.Inteligenţa muzicală/ritmică
Acest tip de inteligenţă se conturează prin gradul de sensibilitate pe care individul îl are la sunet şi prin capacitatea de a răspunde emoţional la acest tip de stimuli. Pe măsură ce elevii îşi dezvoltă conştiinţa muzicală, îşi dezvoltă şi fudamentele acestui tip de inteligenţă. Pe măsură ce elevii sunt capabili să creeze variaţiuni pornind de la un inventar limitat de sunete, să cânte la un instrument, să compună. Ea se dezvoltă şi pe măsură ce elevii dobândesc, în urma audiţiilor, un gust rafinat.
Acest tip de inteligenţă reprezintă capacitatea de a percepe (în calitate de meloman), de a discrimina (în calitate de critic muzical), de a transforma (în calitate de compozitor), şi de a exprima (în calitate de interpret) formele muzicale.Inteligenţa interpersonală
Reprezintă abilitatea de a sesiza şi de a evalua cu rapiditate stările, intenţiile, motivaţiile şi sentimentele celorlalţi. Aceasta include sesizarea expresiei faciale, a inflexiunilor vocii, a gesturilor; includeţi capacitatea de a distinge între diferite tipuri de relaţii interpersonale şi capacitatea de a reacţiona eficient la situaţiile respective.
Acest tip de inteligenţă implică deprinderi de comunicare verbală şi nonverbală, deprinderi de colaborare, capacitatea de rezolvare a conflictelor, de lucru consensual în grup, capacitatea de a avea încredere, de a respecta, de a fi lider, de a-i motiva pe ceilalţi în vederea atingerii unor scopuri reciproc avantajoase. La un nivel simplu, acest tip de inteligenţă este sesizabil la copilul care observi şi reacţionează la stările şi dispoziţiile adulţilor din jurul său. La nivel complex, se traduce prin capacitatea adultului de a „citi” şi interpreta intenţiile ascunse ale celorlalţi.Inteligenţa intrapersonală
Aceasta presupune capacitatea de a avea o reprezentare de sine corectă (de a cunoaşte calităţile şi punctele slabe), de a avea conştiinţa stărilor interioare, a propriilor intenţii, motivaţii, de a-şi cunoaşte temperamentul şi dorinţele; de asemenea, capacitatea de autodisciplină, autoînţelegere şi autoevaluare.
O persoană cu asemenea tip de inteligenţă îşi petrece timpul reflectând, gândind, autoevaluându-se. Nevoia de introspecţie transformă inteligenţa în ceva extrem de intim. Conform lui Gardner, inteligenţa intrapersonală depăşeşte cu puţin capacitatea de a distinge între plăcere şi durere şi de a te implica sau retrage dintr-o situaţie pe ca rezultat al acestei distincţii.
Inteligenţa intrapersonală foloseşte în căutarea constantă a individului de a identifica propriile puncte slabe sau tari, sentimente, de a formula scopuri personale şi, în general, de a se inţelege şi dezvolta continuu.
Persoanele cu o inteligenţă intrapersonală ieşită din comun se cunosc şi înţeleg foarte bine pe ei, au o predispoziţie spre ceea ce se numeşte “gândire filosofică”, capacităţi extraordinare de focus-are şi “suferă” adesea de perfecţionism.Inteligenţa naturalistă
Inteligenţa naturalistă e o inteligenţă mai…specială. Ca şi cea corporalo-kinestezică ea începe să conteze din ce în ce mai puţin, odată cu trecerea timpului. Eu i-aş fi spus “survival instinct“. Poate ghizii sau salvamontiştii să se mai folosească de inteligenţa naturalistă pură, cea care se referă la capacitatea de a deosebi între diferite tipuri de plante, animale şi care, teoretic, ne ajută să ne folosim mai bine simţuri precum văzul, auzul.
E un tip de inteligenţă care datorită modernizării nu mai este foarte solicitată în forma ei iniţială dar de care se mai lovesc cei ce lucrează mai aproape de natură cum ar fi agricultorii, fermierii. Sigur, e foarte posibil ca elemente ce ţin de inteligenţa naturalistă să apară, de exemplu, atunci când concepem un spot publicitar pentru nişte produse cum ar fi “uleiul de cânepă” sau când încercăm să ne facem de lucru prin grădina din spatele casei.
- 1
- 2
- 3
- 4
- 5
- 6
- 7
- 8
- 9
- 10
- 11
- 12
- 13
- 14
- 15
- 16
- 17
- 18
- 19
- 20
- 21
- 22
- 23
- 24
- 25
- 26
- 27
- 28
- 29
- 30
- 31
- 32
- 33
- 34
- 35
- 36
- 37
- 38
- 39
- 40
- 41
- 42
- 43
- 44
- 45
- 46
- 47
- 48
- 49
- 50
- 51
- 52
- 53
- 54
- 55
- 56
- 57
- 58
- 59
- 60
- 61
- 62
- 63
- 64
- 65
- 66
- 67
- 68
- 69
- 70
- 71
- 72
- 73
- 74
- 75
- 76
- 77
- 78
- 79
- 80
- Cu răspuns
- Reia
-
Întrebarea 1 din 80
1. Întrebare
Cărţile sunt foarte importante pentru mine.
-
Întrebarea 2 din 80
2. Întrebare
Aud cuvintele în minte înainte de a le citi, spune sau scrie.
-
Întrebarea 3 din 80
3. Întrebare
Reţin mai mult din ceea ce aud la radio sau de pe o casetă, decât de la televizor sau din filme.
-
Întrebarea 4 din 80
4. Întrebare
Îmi plac jocurile de cuvinte precum scrabble, anagrame, rebus.
-
Întrebarea 5 din 80
5. Întrebare
Îmi place să-i distrez pe ceilalţi cu frămantări de limbă, rime fără sens sau jocuri de cuvinte.
-
Întrebarea 6 din 80
6. Întrebare
Adeseori ceilalţi se opresc să-mi ceară explicaţii asupra inţelesului cuvintelor pe care le folosesc în scris sau în vorbire.
-
Întrebarea 7 din 80
7. Întrebare
Româna, socio-umanele şi istoria mi se par mult mai uşoare decât matematica şi ştiinţele exacte.
-
Întrebarea 8 din 80
8. Întrebare
Când conduc pe autostradă acord mai mare atenţie cuvintelor de pe indicatoare decât decorului.
-
Întrebarea 9 din 80
9. Întrebare
Conversaţiile mele includ referiri frecvente la lucruri pe care le-am citit sau auzit.
-
Întrebarea 10 din 80
10. Întrebare
Am scris recent ceva care m-a făcut să mă simt mandru/ă şi mi-a adus recunoaşterea celorlalţi.
-
Întrebarea 11 din 80
11. Întrebare
Pot efectua calcule mintale cu uşurinţă.
-
Întrebarea 12 din 80
12. Întrebare
Matematica şi/sau ştiinţele exacte au fost printre materiile mele favorite în şcoală.
-
Întrebarea 13 din 80
13. Întrebare
Îmi plac jocurile şi problemele care necesită gandire logică.
-
Întrebarea 14 din 80
14. Întrebare
Îmi place să iniţiez mici experimente de tipul „ce-ar fi dacă” (Ce-ar fi dacă aş dubla cantitatea de apă pe care o pun trandafirului japonez în fiecare săptămană?).
-
Întrebarea 15 din 80
15. Întrebare
Mintea mea este în căutarea tiparelor, regulilor, secvenţelor logice.
-
Întrebarea 16 din 80
16. Întrebare
Mă interesează noile orientări din ştiinţă.
-
Întrebarea 17 din 80
17. Întrebare
Cred că aproape orice poate fi explicat raţional.
-
Întrebarea 18 din 80
18. Întrebare
Uneori gândesc într-un mod abstract, fără imagini sau cuvinte.
-
Întrebarea 19 din 80
19. Întrebare
Îmi place să găsesc firul logic în ceea ce oamenii spun sau fac
-
Întrebarea 20 din 80
20. Întrebare
Mă simt mai confortabil într-o situaţie atunci când ceva a fost măsurat, analizat, categorizat sau cuantificat în vreun fel.
-
Întrebarea 21 din 80
21. Întrebare
Vizualizez frecvent imagini când închid ochii.
-
Întrebarea 22 din 80
22. Întrebare
Sunt sensibil la culori.
-
Întrebarea 23 din 80
23. Întrebare
Folosesc frecvent aparatul de fotografiat / camera de luat vederi pentru a înregistra ce se întâmplă în jurul meu.
-
Întrebarea 24 din 80
24. Întrebare
Îmi place să rezolv puzzle-uri.
-
Întrebarea 25 din 80
25. Întrebare
Îmi amintesc uşor visele.
-
Întrebarea 26 din 80
26. Întrebare
Mă orientez uşor în spaţii care îmi sunt nefamiliare.
-
Întrebarea 27 din 80
27. Întrebare
Îmi place să desenez sau să mazgălesc.
-
Întrebarea 28 din 80
28. Întrebare
Geometria mi s-a părut mai uşoară decât algebra.
-
Întrebarea 29 din 80
29. Întrebare
Pot să-mi imaginez cum ar arăta lumea dacă ar fi privită de deasupra, prin ochii unei păsări.
-
Întrebarea 30 din 80
30. Întrebare
Prefer să citesc texte bogat ilustrate.
-
Întrebarea 31 din 80
31. Întrebare
Am o voce plăcută / pot să spun cand o notă muzicală sună fals.
-
Întrebarea 32 din 80
32. Întrebare
Ascult des muzică la radio, casetofon sau CD player.
-
Întrebarea 33 din 80
33. Întrebare
Cânt la un instrument.
-
Întrebarea 34 din 80
34. Întrebare
Viaţa mea ar fi foarte săracă fără muzică.
-
Întrebarea 35 din 80
35. Întrebare
Mă surprind adesea plimbandu-mă în timp ce îmi răsună în minte o reclamă sau un refren.
-
Întrebarea 36 din 80
36. Întrebare
Pot cu uşurinţă să ţin tempoul unei piese muzicale cu un simplu instrument de percuţie.
-
Întrebarea 37 din 80
37. Întrebare
Ştiu inceputurile multor cantece şi piese muzicale.
-
Întrebarea 38 din 80
38. Întrebare
Dacă aud o secvenţă muzicală o dată sau de două ori, pot să o reproduc cu acurateţe.
-
Întrebarea 39 din 80
39. Întrebare
Adesea bat ritmuri sau cânt în timp ce lucrez, studiez sau învăţ ceva nou.
-
Întrebarea 40 din 80
40. Întrebare
Învăţ mai uşor dacă în prejma mea se aude un radio fixat pe un post de muzică.
-
Întrebarea 41 din 80
41. Întrebare
Practic în mod regulat cel puţin un sport sau o activitate fizică.
-
Întrebarea 42 din 80
42. Întrebare
Mi se pare dificil să stau nemişcat/ă o perioadă mai lungă de timp.
-
Întrebarea 43 din 80
43. Întrebare
Îmi place să lucrez folosindu-mi mâinile în activităţi precum: cusutul, ţesutul, sculptură, dulgherie, modelaj.
-
Întrebarea 44 din 80
44. Întrebare
Cele mai bune idei îmi vin în timpul plimbărilor indelungate sau când sunt angajat/ă în vreo activitate fizică.
-
Întrebarea 45 din 80
45. Întrebare
Îmi place să-mi petrec timpul liber afară.
-
Întrebarea 46 din 80
46. Întrebare
Gesticulez când vorbesc cu alţii.
-
Întrebarea 47 din 80
47. Întrebare
Trebuie să ating lucrurile pentru a putea învăţa mai multe despre ele.
-
Întrebarea 48 din 80
48. Întrebare
Îmi plac drumeţiile indrăzneţe sau alte experienţe fizice palpitante.
-
Întrebarea 49 din 80
49. Întrebare
Am o coordonare motrică bună.
-
Întrebarea 50 din 80
50. Întrebare
Am nevoie să exersez o nouă abilitate mai mult decât să citesc sau să văd o descriere a acesteia.
-
Întrebarea 51 din 80
51. Întrebare
Petrec mult timp singur/ă meditând, reflectând, gândindu-mă la aspecte importante ale vieţii.
-
Întrebarea 52 din 80
52. Întrebare
Am urmat şedinţe de consiliere sau ateliere de dezvoltare personală pentru a învăţa mai mult despre mine.
-
Întrebarea 53 din 80
53. Întrebare
Sunt capabil/ă să fac faţă dificultăţilor cu optimism.
-
Întrebarea 54 din 80
54. Întrebare
Am un hobby sau o preocupare specială pe care le păstrez pentru mine.
-
Întrebarea 55 din 80
55. Întrebare
Am cateva ţinte importante în viaţă, la care mă gandesc constant.
-
Întrebarea 56 din 80
56. Întrebare
Am o perspectivă realistă asupra punctelor mele tari şi slabe (generată de feedback-urile primite de la alţii).
-
Întrebarea 57 din 80
57. Întrebare
Prefer să-mi petrec week-end-ul într-o cabană la munte decât într-un hotel plin de lume.
-
Întrebarea 58 din 80
58. Întrebare
Ţin un jurnal.
-
Întrebarea 59 din 80
59. Întrebare
Sunt liber profesionist/ă sau cel puţin m-am gandit serios să dezvolt o afacere personală.
-
Întrebarea 60 din 80
60. Întrebare
Mă consider o persoană hotărată şi independentă.
-
Întrebarea 61 din 80
61. Întrebare
Sunt genul de persoană la care ceilalţi vin pentru sfaturi.
-
Întrebarea 62 din 80
62. Întrebare
Prefer sporturile de echipă celor individuale.
-
Întrebarea 63 din 80
63. Întrebare
Când am o problemă mai degrabă caut pe cineva care să mă ajute decât să o rezolv eu singur/ă.
-
Întrebarea 64 din 80
64. Întrebare
Am cel puţin trei prieteni apropiaţi.
-
Întrebarea 65 din 80
65. Întrebare
Îmi plac jocurile de societate (monopoly, bridge) mai mult decât cele individuale (jocuri video, solitaire).
-
Întrebarea 66 din 80
66. Întrebare
Îmi place să învăţ pe alţii ceea ce ştiu să fac.
-
Întrebarea 67 din 80
67. Întrebare
Mă consider leader (sau alţii mă consideră astfel).
-
Întrebarea 68 din 80
68. Întrebare
Mă simt confortabil în mijlocul unei mulţimi.
-
Întrebarea 69 din 80
69. Întrebare
Îmi place să mă implic în activităţi cu nuanţă socială la serviciu, biserică sau în comunitate.
-
Întrebarea 70 din 80
70. Întrebare
Mai degrabă mi-aş petrece serile la o petrecere insufleţită, decat să stau singur/ă acasă.
-
Întrebarea 71 din 80
71. Întrebare
Îmi place să fiu înconjurat de plante.
-
Întrebarea 72 din 80
72. Întrebare
Adesea mă joc cu animalele.
-
Întrebarea 73 din 80
73. Întrebare
Fac experimente cu plante şi animale.
-
Întrebarea 74 din 80
74. Întrebare
Urmăresc programe TV pe Animal Planet sau Discovery legate de animale şi plante
-
Întrebarea 75 din 80
75. Întrebare
Îmi place să port haine din materiale naturale.
-
Întrebarea 76 din 80
76. Întrebare
Mă simt bine în pădure.
-
Întrebarea 77 din 80
77. Întrebare
Weekend-ul ideal este o ieşire în natură.
-
Întrebarea 78 din 80
78. Întrebare
Îmi place să gătesc cu produse ecologice.
-
Întrebarea 79 din 80
79. Întrebare
În camera mea trebuie să fie o floare.
-
Întrebarea 80 din 80
80. Întrebare
Îmi place să grădinăresc .