Testul Szondi este o probă psihologică denumită după creatorul acesteia, de origine ungară, Leopold Szondi, de la Universitatea Eötvös Loránd din Budapesta, Ungaria. Este un instrument care, conform lui Szondi, măsoară tensiunea şi valenţa pulsiunilor şi astfel permite cunoaşterea motivaţiilor profunde care stau la baza comportamentului. Testul se bazează pe teoria pulsională a lui Szondi (Triebtheorie), care încearcă să integreze teorii psihodinamice, psihopatologice şi genetice din prima jumătate a secolului al XX-lea. Proba constă într-o serie de 48 de fotografii diferite grupate în 6 serii. Majoritatea fotografiilor sunt extrase dintr-un tratat de tulburări mentale publicat de un psihiatru german (Wilhelm Weygandt) in 1901. La fiecare serie, subiectului i se cere să aleagă două imagini care i se par cele mai atractive și două imagini ce i se par cele mai dezagreabile. Principiul probei este ca subiectul va rezona cel mai intens (pozitiv şi/sau negativ) la fotografiile reprezentand oameni cu o dinamică genetic/pulsională similară cu a lui. În opinia lui Szondi, tulburarea mentală reflectă un dezechilbru sau manifestare exagerata a unor pulsiuni care sunt fundamental umane: (1) pulsiunea Sexuală (instinctele erotice şi agresive); (2) pulsiunea Paroxismală (dimensiunea etică şi morală); (3) pulsiunea de Contact (ataşamentul); şi (4) pulsiunea Eului (instanţa care controlează şi coordonează manifestarea celorlalte 3 pulsiuni). Profilul de testare al subiectului reflectă modul în care el se poziţionează în raport cu aceste pulsiuni.

Deși a fost unul din testele larg utilizate în psihologie în secolul trecut, mai ales în psihologia est-europeană, utilizarea lui astăzi este rară. Teoria originară a lui Szondi este astăzi considerată desuetă şi nu exista încă o teorie larg acceptată care să o înlocuiască, deşi eforturi s-au făcut pentru o actualizare a conceptelor szondiene dintr-o perspectivă psihodinamică modernă (vezi pentru un review studiile lui Michel Legrand, Jean Melon si Jacques Schotte de la Universite Catholique de Louvain). Criticii afirmă că proba Szondi nu are proprietăţi psihometrice (fidelitate şi validitate) pentru a fi considerat un test psihologic, dar aceste concluzii s-au tras în baza unor studii cu o metodologie discutabilă. Probabil că mai corectă este afirmaţia că proprietăţile psihometrice ale testului sunt necunoscute, deşi există în literatura de limbă franceză studii (inclusiv studii antropologice) cu rezultate interesante vizavi de validitatea conceptuală a acestei probe.

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Testul_Szondi 

Dă click pe chipul care te înspăimântă cel mai mult şi află ce fel de personalitate eşti!