Interpretare:

– scorurile de 1-5 puncte indică un nivel scăzut de frică şi anxietate;
– scorurile de 6-10 puncte relevă un nivel mediu de frică şi anxietate.
In general, scorurile ridicate reflectă tendinţa subiectului de a intra cu mai multă uşurinţă în stări de stres şi de a trăi şi suporta consecinţele nefavorabile ale acestuia.

„Calmul este ce a mai mure calitate a unui om destinat să comande”
Napoleon

Realizaţi ierarhia inteligenţelor multiple, de la cel mai mare la cel mai mic scor obţinut până la cel mai mare. Primele 4 categorii vă arată tipurile de inteligenţă care predomină la dumneavoastră.

Interpretare:

TIPURI DE INTELIGENŢĂ – Caracteristici distinctive (varianta descriptivă)

Inteligenţa verbală/lingvistică
Aceasta reprezintă capacitatea de a folosi eficient cuvintele, fie în registrul oral (ca moderator TV, orator, politician, povestitor), fie în registrul scris (ca jurnalist, dramaturg, poet, editor). Un elev cu tipul acesta de inteligenţă va agrea în mod deosebit să citească, să scrie, să povestească, să facă jocuri de cuvinte.
Elevii care posedă acest tip de inteligenţă au abilitatea de a opera cu: structurile şi regulile de structurare a limbajului (de ex. punctuaţia cu valoare stilistică), nivelul fonetic al limbajului (aliteraţii), nivelul semantic (sensurile duble), nivelul pragmatic al limbajului; pot folosi limbajul în scop persuasiv (funcţia retorică), în scopul de a rememora informaţia (funcţia mnezică), în scopul de a explica ceva (funcţia peripatetică), în scopul de a furniza informaţii despre limbajul însuşi (funcţia metalingvistică).

Inteligenţa logică/matematică
Aceasta include capacitatea de a utiliza rţionamente inductive şi deductive, de a rezolva probleme abstracte, de a înţelege relaţiile complexe dintre concepte, idei şi lucruri. Deprinderea de a emite raţionamente are aplicabilitate în multe arii ale cunoaşterii şi include, de asemenea, capacitatea de utiliza gândirea logică în ştiinţă, studii sociale, literatură .
Acest tip de inteligenţă cuprinde şi capacitatea de a clasifica, a anticipa, a stabili priorităţi, a formula ipoteze ştiinţifice şi a înţelege relaţiile de cauzalitate. şcolarul mic îşi dezvoltă aceste capacităţi prin activităţi concrete, prin înţelegerea relaţiei de corespondenţă biunivocă, prin operaţiunea de numărare. Aceste deprinderi ale gândirii critice sunt prezente în programele majorităţii şcolilor, însă trebuie fixate prin activităţi corespunzătoare.
Aici putem vorbi, de fapt, de 2 subtipuri de inteligenţă. Pe de-o parte, inteligenţa logică, folosită în general de strategii şi problem-solver-i care creeaza manageri geniali capabili să pună la punct sisteme complexe. E acel tip de inteligenţă pe care o folosesc şahiştii, de exemplu, şi care e foarte des confundată cu inteligenţa matematică.
Pe de alta parte, oamenii cu o inteligenta matematică ieşită din comun sunt buni la cifre. În general cei care sunt experţi în domeniul investiţiilor, contabilitate sau managerii ce se ocupă cu previziuni financiare.
Inteligenţa logico-matematică e cea care se apropie cel mai mult de conceptul de IQ.

Inteligenţa vizuală/spaţială
Această inteligenţă a „imaginilor şi tablourilor” cuprinde capacitatea de a percepe corect lumea înconjurătoare pe cale vizuală, precum şi capacitatea de a recrea propriile experienţe vizuale. Acest tip de inteligenţă începe să se dezvolte odată cu acutizarea percepţiilor senzorio-motorii. Pictorul, sculptorul, arhitectul, grădinarul, cartograful, proiectantul, graficianul, cu toţii transferă imagini mentale asupra unui obiect pe care îl crează ori îl îmbunătăţesc. Percepţia vizuală se combină cu un set de cunoştinţe prealabile, cu experienţa, cu reacţiile emoţionale, cu imagini preexistente pentru a crea o nouă viziune oferită celorlalţi ca experienţă.
De la capacitatea de a işi imagina foarte uşor obiecte 3D la abilităţi native de orientare în spaţiu, anticipare mentală a mişcărilor pe tabla de şah sau estimarea foarte precisa a distanţelor.
Între inteligenţa spaţială şi cea logico-matematică e o legătură foarte strânsă însă nu destul de strânsă pentru a le amesteca pe cele două.
Elevii cu inteligenţa spaţială au capacitatea de a percepe cu deosebită acuitate culorile, liniile, formele, spaţiul, pot percepe relaţiile dintre aceste elemente. De asemenea, ei pot vizualiza, pot reprezenta grafic imagini în spaţiu, pot să-şi înţeleagă propria poziţie într-un spaţiu matriceal.

Inteligenţa corporală/kinestezică
Inteligenţa la nivelul corpului şi al mâinilor ne permite să controlăm şi să interpretăm mişcările corpului, şi manevrăm obiecte, să realizăm coordonarea (armonia) dintre trup şi spirit. Acest tip de inteligenţă nu se regăseşte numai la atleţi, ci poate fi întâlnit în mişcările de fineţe ale chirurgului care realizează o operaţie pe cord sau la un pilot care îşi reglează cu fineţe aparatura de bord. Acest tip de inteligenţă include deprinderi fizice speciale precum coordonarea, echilibrul, dexteritatea, forţa, flexibilitatea, viteza, precum şi deprinderi la nivelul proprioceptorilor, la nivel tactil şi cutanat.
Lucrează foarte bine împreună cu inteligenţa spaţială şi este probabil inteligenţa ce şi-a pus cel mai serios amprenta pe dezvoltarea civilizaţiilor de-a lungul timpului. Denumită şi “inteligenţa tehnologică” a fost folosită în trecut de pescari, vânători sau în construirea de adăposturi iar în prezent o putem observa la sportivi, chirurgi şi, în general, oameni despre care spunem că sunt îndemânatici, că se folosesc foarte bine de corpul lor.
Evident, nu e vorba de câţi muşchi ai pe tine ci, mai degrabă, de cât de bine işi coordonezi mişcările.

Inteligenţa muzicală/ritmică
Acest tip de inteligenţă se conturează prin gradul de sensibilitate pe care individul îl are la sunet şi prin capacitatea de a răspunde emoţional la acest tip de stimuli. Pe măsură ce elevii îşi dezvoltă conştiinţa muzicală, îşi dezvoltă şi fudamentele acestui tip de inteligenţă. Pe măsură ce elevii sunt capabili să creeze variaţiuni pornind de la un inventar limitat de sunete, să cânte la un instrument, să compună. Ea se dezvoltă şi pe măsură ce elevii dobândesc, în urma audiţiilor, un gust rafinat.
Acest tip de inteligenţă reprezintă capacitatea de a percepe (în calitate de meloman), de a discrimina (în calitate de critic muzical), de a transforma (în calitate de compozitor), şi de a exprima (în calitate de interpret) formele muzicale.

Inteligenţa interpersonală
Reprezintă abilitatea de a sesiza şi de a evalua cu rapiditate stările, intenţiile, motivaţiile şi sentimentele celorlalţi. Aceasta include sesizarea expresiei faciale, a inflexiunilor vocii, a gesturilor; includeţi capacitatea de a distinge între diferite tipuri de relaţii interpersonale şi capacitatea de a reacţiona eficient la situaţiile respective.
Acest tip de inteligenţă implică deprinderi de comunicare verbală şi nonverbală, deprinderi de colaborare, capacitatea de rezolvare a conflictelor, de lucru consensual în grup, capacitatea de a avea încredere, de a respecta, de a fi lider, de a-i motiva pe ceilalţi în vederea atingerii unor scopuri reciproc avantajoase. La un nivel simplu, acest tip de inteligenţă este sesizabil la copilul care observi şi reacţionează la stările şi dispoziţiile adulţilor din jurul său. La nivel complex, se traduce prin capacitatea adultului de a „citi” şi interpreta intenţiile ascunse ale celorlalţi.

Inteligenţa intrapersonală
Aceasta presupune capacitatea de a avea o reprezentare de sine corectă (de a cunoaşte calităţile şi punctele slabe), de a avea conştiinţa stărilor interioare, a propriilor intenţii, motivaţii, de a-şi cunoaşte temperamentul şi dorinţele; de asemenea, capacitatea de autodisciplină, autoînţelegere şi autoevaluare.
O persoană cu asemenea tip de inteligenţă îşi petrece timpul reflectând, gândind, autoevaluându-se. Nevoia de introspecţie transformă inteligenţa în ceva extrem de intim. Conform lui Gardner, inteligenţa intrapersonală depăşeşte cu puţin capacitatea de a distinge între plăcere şi durere şi de a te implica sau retrage dintr-o situaţie pe ca rezultat al acestei distincţii.
Inteligenţa intrapersonală foloseşte în căutarea constantă a individului de a identifica propriile puncte slabe sau tari, sentimente, de a formula scopuri personale şi, în general, de a se inţelege şi dezvolta continuu.
Persoanele cu o inteligenţă intrapersonală ieşită din comun se cunosc şi înţeleg foarte bine pe ei, au o predispoziţie spre ceea ce se numeşte “gândire filosofică”, capacităţi extraordinare de focus-are şi “suferă” adesea de perfecţionism.

Inteligenţa naturalistă
Inteligenţa naturalistă e o inteligenţă mai…specială. Ca şi cea corporalo-kinestezică ea începe să conteze din ce în ce mai puţin, odată cu trecerea timpului. Eu i-aş fi spus “survival instinct“. Poate ghizii sau salvamontiştii să se mai folosească de inteligenţa naturalistă pură, cea care se referă la capacitatea de a deosebi între diferite tipuri de plante, animale şi care, teoretic, ne ajută să ne folosim mai bine simţuri precum văzul, auzul.
E un tip de inteligenţă care datorită modernizării nu mai este foarte solicitată în forma ei iniţială dar de care se mai lovesc cei ce lucrează mai aproape de natură cum ar fi agricultorii, fermierii. Sigur, e foarte posibil ca elemente ce ţin de inteligenţa naturalistă să apară, de exemplu, atunci când concepem un spot publicitar pentru nişte produse cum ar fi “uleiul de cânepă” sau când încercăm să ne facem de lucru prin grădina din spatele casei.

Interpretarea rezultatelor

Cele şase tipuri de personalitate şi caracteristicile lor

1. Tipul realist (motor) – îi plac activităţile care impun forţă fizică; este agresiv; are o organizare motorie foarte bună; nu are deprinderi verbale şi interpersonale; este nesociabil; preferă să rezolve probleme concrete, şi nu abstracte; are ingeniozitate tehnică şi spirit practic; îi place să petreacă timp în aer liber; îi place să construiască şi să repare.

Profesii potrivite: inginer mecanic, optician, poliţist, constructor, arheolog, tâmplar, tehnician dentar, electrician, bijutier, instalator.

2. Tipul intelectual (investigativ) – este orientat în sarcină, gândeşte problemele; încearcă să înţeleagă şi să organizeze lumea; îi plac sarcinile ambigue; este orientat spre abstract; îi displac activităţile persuasive, sociale şi repetitive; are abilităţi matematice, ştiinţifice; este analitic şi curios; nu îi plac regulile; nu lucrează în echipă; este original şi creativ.

Profesii potrivite: informatician, economist, consultant management, chimist, biolog, fizician, antropolog, farmacist, psiholog, inginer de sistem, geograf, geolog.

3. Tipul artistic(estetic) – preferă relaţionarea personală indirectă printr-o autoexprimare proprie mediului artistic; îi displac activităţile ordonate, administrative, sistematizate, de afaceri; imaginativ, creativ, sensibil; preferă să lucreze singur.

Profesii potrivite: actor, arhitect, fotograf, profesor de teatru, dans, designer în publicitate, designer de modă, designer de interioare, editor, jurnalist.

4. Tipul social (de susţinere) – alege roluri de predare şi terapeutice; îi plac lucrurile sigure; are deprinderi verbale şi interpersonale; sociabil; îi displac activităţile manuale şi tehnice care presupun utilizarea unor materiale;  îi place să i se acorde atenţie; este cooperant şi generos.

Profesii potrivite: profesor, psiholog, asistent medical, medic, asistent social, logoped, poliţist, jurnalist.

5. Tipul întreprinzător (persuasiv) – preferă utilizarea deprinderilor verbale, achiziţionează competenţe de lider, de persuasiune, de relaţionare interpersonală; preferă lucrul în echipă; are dorinţa de putere, de statut social; este entuziast şi încrezător în sine.

Profesii potrivite: manager, procuror, avocat, PR, jurnalist, agent de turism

6. Tipul convenţional (conformist) – alege roluri de subordonat; îşi realizează rolurile prin conformism; loial puterii; are respect faţă de reguli, preferă activităţile care solicită manipularea ordonată, sistematizarea datelor, informaţiilor; are abilităţi de secretariat, matematice; atent la detalii.

Profesii potrivite: contabil, casier, analist financiar, secretară, bibliotecar, operator telefonie, operator calculator, asistent administrativ.

ATENŢIE: Alegerea carierei nu se face în funcţie de rezultatul acestui test! Testul doar arată ceea ce ar fi potrivit pentru tine şi nu evaluează abilităţile voastre.